Cine sapă groapa altuia cade singur in ea…

Posted on ianuarie 11, 2017 by marisa

Știm cu toții ca fiecare om își creează singur viitorul. Și-l planifica după plăcerile și înclinațiile lui, după pasiuni. Ne „proiectam” totul așa cum ne dorim.

Dar, uneori, in aceste planificări apar și mici obstacole… anumiți oameni care îți vor sta in cale sau anumite examene, etc. Iar tu, ce ar trebui sa faci ca sa scapi? Pur și simplu, te gândești sa „le pui o capcana”, sa ii păcălești sau sa trișezi… in acest fel îți sapi singur o groapa…. îți faci rău singur, căci:

-„Cine sapa groapa altuia cade singur in ea.”-

Un proverb pe care putini oameni nu îl știu. Iar cei care îl știu, știu și semnificatia acestuia. Ei stiu ca se referă la omul care face rău altcuiva își poate face rău singur, o posibila „răzbunare”, ca sa zic așa, de unde și expresia „roata se întoarce”; făcând rău cuiva, mai târziu ți se va întâmpla ceva rău și ție, aici având alta expresie, și aceasta fiind „nimic nu se lasă nerăsplătit”, referindu-ma la rândurile de mai sus, și cum, dacă faci rău cuiva, „roata ți se întoarce”, și nu vei rămâne nerăsplătit, adică ti se vor întâmpla lucruri rele și ție.

Probabil ca ați mai citit aceste rânduri și in alte părți, dar am vrut sa subliniez și eu acest fapt, sa îl am și eu aici pe site-ul meu.

Ca intre psihologi

Posted on octombrie 30, 2016 by marisa

Desi stiu ca sunt un copil, psihologia devine un subiect pe care incep sa il inteleg pe parcurs ce ma dezvolt. Am aflat multe lucruri cu ajutorul acestui subiect, fiind si eu o fiinta si avand frici, temeri ca orice alt om.

Am invatat ca unii oameni poarta masti, si te asteapta la colt sa te doboare…

Sa zicem ca esti un om cu o personalitate mai sensibila. Tu, pe parcurs ce cresti, iti construiesti un zid, o casuta in tine acumulata din trairi si experiente, caramida cu caramida. Tu stii ca ti-a luat anii sa ajungi unde esti acum. Dar intr-o secunda se poate darama totul. Vine o persoana cu o personalitate mai indrazneata si strica tot ce ai reusit sa construiesti tu pana acum… in doar o secunda pti distruge ceva la care ai muncit cu anii. Desi nu pare corect asa se intampla….

Noi oamenii ne dezvoltam la fel ca niste copaci. Stiu ca suna ciudat dar asa este. Crestem, ne dezvoltam, cu ajutorul parintilor, desigur, care ne uda, ne ingrijesc, iar noi crestem si incepem sa avem cate o creanga care se dovedesc a fi caliatile si defectele noastre ce ne descriu… incepem sa facem si fructe care se dovedesc a fi copii, care la un momendat cad si ne parasesc, vazandu-si de drumurile vietii lor.

Poate alta data revin la acest subiect, cu mai multa experienta. Totul este posibil! Si nu uitati sa aveti incredere in voi!

Visul unei balerine

Posted on februarie 3, 2015 by marisa

Doar ma uitam la un poster cu o balerina. Si mi-a trecut prin minte: cum este viata unei balerine profesioniste…
Era dimineata. Anna, o fata de 18 ani, o balerina. Visa sa ajunga o ,,BALERINA PROFESIONISTA”.
Se pregatea pentru un turneu de balet: ,,One step, one passion – a passion, a dance”, care avea loc in Franta, la Paris. Un loc minunat de pe aceasta lume. Era ultima zi de repetitie, caci, maine trebuia sa plece. Deoarece, trebuia sa fie acolo cu o zi inainte, sa mearga la sedinta tehnica alaturi de colegii ei, din trupa din care facea parte.
Avea un avans fata de colegii sai: pe langa dansul trupei, la care participau toti dansatorii, avea si un SOLO, doar al ei. In afara de colega ei care sta in spate si reprezinta soarele, ea este SINGURA de pe scena. Dansul ei reprezinta o lupta intre SOARE si LUNA, ea fiind luna. Dar soarele doar stand pe loc, jucandu-si rolul. Aceasta lupta este castigata de luna, fiind mai gratioasa si frumoasa. De asta, ea are o mare TEAMA. Isi doreste foarte mult sa danseze, sa paseasca si sa simta ca plutese printre nori, nori roz plini de muzica si gratie. Dar, ii este frica. Ii este frica de greseala pe care o face. Daca ceilalti vor rade de ea, sau daca va fi descalificata. Nu i-ar placea asta.
—————————————-
-Plec! Plec! Mama, tata, plec! La Paris! Se intampla cu adevarat! Imi implinesc inca un vis! Urc inca o treapta! Una care poate disparea daca nu o ,,lustruiesti”… (uitandu-se in jos) Dar am urcat-o! Se pare ca am lustruit-o destul incat sa pot trece la urmatoarea! Tot urcand, ajungand la USA. USA destinului. Cea care te indruma acolo unde ti-ai dorit toata viata!
-Ai dreptate! Dar, nu vei ajunge la timp la aeroport daca mai stai mult aici! Fugi!
-V-am pupat! Sper sa iasa totul asa cum mi-am DORIT. La revedere!
Si a plecat. In avion, simtea ca totul era un vis. Uitandu-se pe geam, vede ca este asa cum isi doreste. Doar ca norii nu sunt roz. Dar, este MINUNAT!
Vocea stuardezei (din avion)
-Ati ajuns cu bine in Franta, Paris. Va rugam sa va puneti centurile pentru aterizare. Sejur placut!-
-Este incredibil! Suntem aici! spuse Anna.
-Si daca vei intoarce capul la 90 de grade spre vest, vei vedea Turnul Eiffel! spuse Vanessa (o colega de a Annei)
-Splendind!
Trecuse prima zi. A venit si ,,Ziua concursului”. Anna se indreapta spre dulap. Il deschide si intinde mana spre costum. Este atat de frumos! Este alb, cu un tutu din dantela crem. Il imbraca. Isi pune pluoverul peste. Isi ia ghiozdanul si pleaca. Merge spre ,,Golden Hall”, sala unde se tinea concursul.
A ajuns. Dupa 3 momente este randul dansului in grup. Fuge spre cabina ei. Isi lasa ghiozdanul pe scaun si isi scoate poantele. Sunt crem-rozaliu. Parca erau niste poante ale unei BALERINE PROFESIONISTE. Si chiar asa erau.
A urcat pe scena. Dupa ce a dansat primul dans, a urmat SOLO-ul. Inainte sa inceapa, Vanessa, prietena ei a alergat spre ea si i-a spus:
,,Stiu ca poti sa o faci. Doar inchide ochii si gandeste-te la ceva frumos care ai vrea sa ti-se intample. Sa simti ca plutesti si ca simti ca nu mai esti pe sol. Doar urca pe scena si fii TU INSATI! Fii cea mai buna!”
Si a fost asa cum si-a dorit: a dansat, a pasit si a simtit ca plutese printre nori, nori roz plini de muzica si gratie. A obtinut locul 1. A primit si o sansa de la un sponsor: un turneu de 3 luni, cu 45 de spectacole.
-Suna incantator! Cu siuranta voi accepta! a rostit Anna, BALERINA PROFESIONISTA.
A urcat din nou pe scena. De data asta, tinand in mana trofeul ,,One step, one passion – a passion, a dance” si avand un zambet stralucitor si cald.
Gata. Deja a ajuns la punctul de a deschide USA. S-a intamplat. Visul e realitatea acum, dupa multa munca. Este deja o BALERINA PROFESIONISTA.

,,Munceste ca sa poti urca treapta urmatoare. Dupa ce ai urcat-o, ai incredere in tine ca sa poti deschide si USA destinului. Dupa ce ai deschis-o, deja ti-ai indeplinit visul. Acum e realitate. De aici, totul decurge asa cum ti-ai propus in timp ce ai urcat treptele. In timp ce ti-ai creeat VIITORUL.